Inalta Curte, despre judecatoarea Terceanu: A vazut in dosarul "Transferurilor" o sursa de imbogatire

de Ionel Stoica
Miercuri, 11 Iulie 2018, ora 14:58

   

Inalta Curte, despre judecatoarea Terceanu: A vazut in dosarul "Transferurilor" o sursa de imbogatire
Judecatoarea Geanina Terceanu a vazut in dosarul "Transferurilor", pe care trebuia sa-l solutioneze, o sursa de imbogatire si a cautat sa contacteze inculpati pentru a obtine bani de la acestia, arata Inalta Curte.

Magistratii au motivat de ce au condamnat-o pe Geanina Terceanu (Teodorovici in unele documente, numele de dupa divort - n.red.) la 7 ani de inchisoare pentru ca a primit spaga 185.000 de euro de la fratii Giovani si Victor Becali pentru a da o decizie de achitare in dosarul "Transferurilor".

Spaga, confiscata

In acest caz, Victor Becali a fost condamnat la 5 ani si 8 luni, iar Ioan Becali a ramas cu sentinta de 7 ani si 4 luni. Cristi Borcea si doi avocati au fost achitati.

Potrivit minutei sentintei, Inalta Curte a desfiintat deciziile de liberare conditionata in cazurile lui Victor si Ioan "Giovani" Becali si a dispus reincarcerarea acestora in penitenciar.

Inalta Curte a decis si confiscarea sumei de 185.000 de euro, bani pe care fratii Becali i-au dat mita judecatoarei Geanina Terceanu.

Sentinta, prezentata fratilor Becali

Terceanu fusese condamnata in faza de fond a procesului la 5 ani si 6 luni, dar Inalta Curte a admis apelul DNA si a marit sentinta. Decizia in acest caz a fost data de trei judecatoare: Lavinia Lefterache, Lucia Rog si Luciana Mera.

"Chiar inainte de a fi studiat dosarul ce ii fusese repartizat si de a-si fi format o opinie cu privire la probe, fiindu-i deci indiferent continutul probelor, inculpata a vazut in acest dosar o sursa de imbogatire si a cautat sa contacteze inculpatii pentru a obtine bani de la acestia, in vederea pronuntarii unei solutii de achitare. Mai mult decat atat, la sfarsitul cercetarii judecatoresti, inculpata, judecator la data faptelor, a dus proiectul de motivare a solutiei, celor trimisi in judecata, pentru a justifica suma de bani", a motivat Inalta Curte.

Cum s-a stabilit pedeapsa

Magistratii au aratat ca, in acest caz, cuantumul si modalitatea de executare a pedepsei sunt determinate de gravitatea deosebita a faptei savarsite de fosta judecatoare, de imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, valoarea foloaselor patrimoniale obtinute si perioada indelungata de timp in care s-a derulat activitatea infractionala, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita de lege, conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal, nivelul de educatie si calitatea in care aceasta a comis fapta.

"Un criteriu este reprezentat de calitatea inculpatei, aceea de magistrat judecator in cadrul Tribunalului Bucuresti. Or, calitatea inculpatei ce avea indatorirea de a contribui la garantarea suprematiei legii presupune standarde inalte ale conduitei magistratului, conforme cu onoarea si cu demnitatea profesiei sale.

In conditiile in care magistratul incalca legea, acesta prejudiciaza reputatia functiei sale, incurajeaza nerespectarea legii si afecteaza increderea publicului in integritatea sistemului judiciar in ansamblul sau. In acest context, atitudinea si conduita magistratului trebuie sa reafirme increderea publicului in integritatea corpului judiciar, iar integritatea corpului magistratilor este esentiala pentru asigurarea respectarii principiilor de drept", a precizat Inalta Curte.

Prilej de obtinere a unor venituri ilicite

Gravitatea faptelor a fost accentuata de modalitatea in care a procedat Terceanu. Astfel, fiindu-i repartizat spre solutionare "Dosarul transferurilor", judecatoarea ar fi vazut procedura care urma sa se desfasoare - cercetarea judecatoreasca - ca un prilej de obtinere a unor venituri ilicite.

"Aceasta a actionat imediat dupa repartizarea dosarului (inainte de a-l studia), folosindu-si functia detinuta pentru obtinerea unor sume de bani, respectiv a luat legatura cu persoanele de la care putea primi bani. Ulterior, a mers personal la locuintele inculpatilor Becali Ioan si Becali Victor, pe care ii judeca, pentru a primi sumele de bani de la acestia.

Dupa pronuntarea hotararii de achitare si inainte de redactarea motivarii (fapt care a avut loc la data de 31 mai 2012), inculpata Teodorovici Geanina a trimis inculpatilor Becali Ioan si Becali Victor, prin intermediul martorei Manole Gabriela-Veronica, un proiect al motivarii hotararii si a primit o noua suma de bani de la Becali Ioan si Becali Victor", mai arata Inalta Curte.

"Mijloc de reeducare"

Inalta Curte a avut in vedere si faptul ca Terceanu a recunoscut savarsirea faptei, in acest sens a beneficiat de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa, si de faptul ca are un copil minor in intretinere.

Pedeapsa, arata magistratii, este o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei consta in prevenirea savarsirii de noi infractiuni.

"In aceeasi masura, pedeapsa aplicata inculpatei are ca scop prevenirea savarsirii unor noi infractiuni de coruptie nu doar de catre aceasta, ci de oricare alta persoana care incearca sa-si foloseasca functia pentru obtinerea de avantaje personale", a conchis Inalta Curte.

Acuzatiile DNA

Procurorii DNA i-au trimis in judecata, in februarie 2016, pe Geanina Terceanu pentru luare de mita, pe cei trei oameni de fotbal pentru dare de mita si pe cei doi avocati pentru marturie mincinoasa.

Potrivit procurorilor, in cursul lunii februarie 2009, Geaninei Terceanu, in calitate de judecator in cadrul Tribunalului Bucuresti, i-a fost repartizat dosarul in care Borcea si fratii Becali fusesera trimisi in judecata pentru inselaciune si evaziune fiscala privind transferurile unor jucatori.

Pe 3 aprilie 2012, Terceanu a pronuntat in dosarul respectiv o hotarare de achitare fata de toti inculpatii trimisi in judecata si pentru toate infractiunile retinute in sarcina acestora, achitare pronuntata in temeiul dispozitiilor art. 10 lit. a din Codul de procedura penala din anul 1968 ("fapta nu exista").

Potrivit rechizitoriului, pentru a pronunta aceasta solutie, magistratul ar fi primit, in intervalul aprilie 2009 - mai 2012, o suma totala de 195.000 de euro, din care 185.000 de euro de la Ioan si Victor Becali, iar 10.000 de euro de la Cristian Borcea.

In 12 noiembrie 2012, hotararea de achitare pronuntata de Geanina Terceanu a fost desfiintata printr-o decizie a Curtii de Apel Bucuresti, care a dispus pedepse intre trei si opt ani de inchisoare, cu executare sau cu suspendare, in cazul inculpatilor. Ioan Becali a fost condamnat la opt ani de inchisoare, iar Victor Becali si Cristi Borcea, la cate sapte.

Citeste si: Topul condamnarilor primite de magistrati corupti: judecatoarea Geanina Terceanu si-a adjudecat bronzul


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 5380 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
2 comentarii
Ordoneaza comentariile: Standard | Calitate | Numar Voturi | Recente

Lasa ca a vazut infractoarea Terceanu in mai multe dosare

o sursa de imbogatire, nu numai in dosarul transferurilor. Astia de la ICCJ sunt porsti sau se prefac? Trebuiau sa-i dea 20 de ani, nu 7 din care va executa 3-4.

 

 

Lasa ca si asa o sa petreaca

Fetele o sa aibe grija de draga judecatoare sa petreca noapte de noapte. Penala nenorocita.

 

 


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor